1.Julio Cortazar - Autostrada din Sud - o serie de 8 povestiri, trei dintre ele mi-au plăcut mult, celelalte nu mi-au stârnit interes special. Cortazar suprinde foarte bine frămîntările tipic umane, trăieşti intr-un timp cu o curgere neregulată iar realul şi imaginarul se succed rapid in scenele acestor povestioare.
2. F.M.Dostoievski - Eternul sot - un scurt roman care surprinde tumultul vieţii secolului al XIX-lea şi ne prezintă o întâmplare cu accente dramatice. Acţiunea este însă surclasată ca importanţă de caracterul psihologic al lucrării. Intre "eternul sot" si "eternul amant" are loc un conflict uman si de principii, care-i pune pe ganduri, totusi vechiul lor mod de viata nu poate fi abandonat.
3. Pascal Bruckner - Palatul chelfanelii - povestea cu accente alegorice a unui stat totalitar, in care parintii nu au voie sa-si pedepseasca copiii decat intr-o zi si intr-un loc anume. Bruckner ne convinge ca obiceiurile bine inradacinate sunt greu de schimbat iar unele "planuri salvatoare" ale celor sus-pusi pot duce la anarhie. E o carte usoara, cu accente amuzante, din care totusi ai ce invata cu siguranta.
4. I.S.Turgheniev - Prima iubire. In ajun. Fum - fac parte din romanele clasice de dragoste ale lui Turgheniev, cu o desfasurare corecta, cu un scenariu bine construit, totusi mie imi place latura lui mai creativa si originala. Asta insa nu m-a impiedicat sa scap o mica lacrima la sfarsitul romanului "Fum".
" Pentru fericire nu exista ziua de maine ! Si nici ziua de ieri, ea nu tine minte trecutul si nici nu se gandeste la viitor. Ea are prezentul si nu o zi, ci o clipa!"
5. Albert Camus - Ciuma - roman-parabola, ciuma face referire la regimul nazist instaurat in Europa in perioada interbelica, e un indemn la lupta deci. Daca nu ai probleme cu moartea, recomand "Ciuma", aici dai cateva pagini si-ti mai moare cate un personaj.
6. Herman Hesse - Jocul cu margele de sticla - o carte puternica, profunda, care iti lasa neaparat o urma pe neuron. E o poveste a spiritualitatii, a echilibrului si intelepciunii, o lectie de viata despre simplitatea complexitatii. Trebuie citita cu sufletul deschis si-ti va produce o detasare totala de orice aspecte ale realitatii.
7. M. Bulgakov - Inima de caine - nuvela, piesa de teatru, care are in prim-plan un caine cu inteligenta umana, capatata in urma unui transplant. Bulgakov ironizeaza anumite paturi ale Rusiei de la inceputul perioadei sovietice, foloseste un ton pe alocuri satiric, pe alocuri suprarealist, aceasta nuvela parca anunta aparitia capodoperei "Maestrul si Margareta".
"Bormenthal constată despre Şarikov:Are inimă de câine. Preobrajenski îl contrazice:Nu, are inimă de om – cea mai haină dintre cele care au existat vreodată"
8.Ilf si Petrov - Vitelul de aur - o carte-comedie avand in plin plan o mana de escroci marunti, care au o capetenie "cu creier", binecunoscutul Ostap Bender. Gasca lor trece printr-o serie de aventuri savuroase, in incercarea de a se imbogati rapid. Recomand cu caldura.
9. G.G.Marquez - Despre dragoste si alti demoni - e o inedita poveste de dragoste, plasata la limita dintre legenda si istorie, in America Latina a secolului 18. Dupa ce este muscata de un caine, o tanara neiubita de parinti este dusa la o manastire, pentru a fi "exorcizata", banuita in a fi posedata de diavol. Aici se infiripa o poveste de dragoste halucinanta, "blestemata", intre ea si exorcizatoul ei.
„… Cayetano îi luă mâna Sievrei Maria şi şi-o puse pe inimă. Ea simţi înlăuntru zbuciumul furtunii.
– Întotdeauna sunt aşa, spuse el.
Şi, fără să-i dea timp groazei, se eliberă de fierea tulbure ce nu-l lăsa să trăiască. Îi mărturisi că nu trecea o clipă fără să se gândească la ea, că tot ce mânca şi bea avea gustul ei, că viaţa era ea, la orice oră şi pretutindeni, cum numai Domnul avea dreptul şi puterea de a fi, şi că bucuria supremă a sufletului său ar fi să moară împreună cu ea. [...]
– Şi acum?
– Acum nimic, spuse el. Mi-e de-ajuns că ştii.”
10. Pascal Bruckner - Hotii de frumusete - roman supranatural, in care Bruckner dezvaluie fata depravata si obsesiile umane, frumusetea este prezentata ca un privilegiu dar si ca un stigmat al tineretii; vesnica problema a tineretii si frumusetii.... Mi-a placut prin multele semnificatii profunde si merita un loc in postarea de mai jos, ma simt vinovat fata de mine.
11. Jose Saramago - Toate numele - tot ce-am citit de Saramago m-a impresionat. "Toate numele" este o intamplare atemporala, intr-un spatiu aproximativ. NU stiu de ce m-a atras acel personajul sters si plafonat, Jose, poate prin absurditatea dedicatiei sale de a colectiona informatii despre celebritati top 100. Romanul are veleitati transcedentale.
12. Martin Page - M-am hotarat sa devin prost - atrage prin titlu desigur. Tanarul inteligent si confuz isi percepe capacitatea de gandire profunda ca pe un blestem si vrea sa devina "un om simplu si fericit". Incercarile sale sunt amuzante, cartea poate fi considerata si o satira la adresa pretinsilor frivoli "intelectuali".
13. Max Blecher - Vizuina luminata - (vezi "Max Blecher - Inimi cicatrizate) - cartea pastreaza acelasi ton, aceasta insa e construita sub forma unui jurnal de sanatoriu. Cartea se termina brusc, la fel ca si viata lui Blecher. "Bizara aventura de a fi om" iti lasa un gust amar.
14. Michel Tournier - Amantii taciturni - 20 de povesti despre viata in doi, despre conflicte, crize, impacari, drame si frumusetea aventurilor.
15. George Orwell - Ferma animalelor - o binecunoscuta satira politica la adresa regimului comunist dar nu numai din care intelegi ca „Toate animalele sunt egale, numai că unele animale sunt mai egale decât altele”
9. G.G.Marquez - Despre dragoste si alti demoni - e o inedita poveste de dragoste, plasata la limita dintre legenda si istorie, in America Latina a secolului 18. Dupa ce este muscata de un caine, o tanara neiubita de parinti este dusa la o manastire, pentru a fi "exorcizata", banuita in a fi posedata de diavol. Aici se infiripa o poveste de dragoste halucinanta, "blestemata", intre ea si exorcizatoul ei.
„… Cayetano îi luă mâna Sievrei Maria şi şi-o puse pe inimă. Ea simţi înlăuntru zbuciumul furtunii.
– Întotdeauna sunt aşa, spuse el.
Şi, fără să-i dea timp groazei, se eliberă de fierea tulbure ce nu-l lăsa să trăiască. Îi mărturisi că nu trecea o clipă fără să se gândească la ea, că tot ce mânca şi bea avea gustul ei, că viaţa era ea, la orice oră şi pretutindeni, cum numai Domnul avea dreptul şi puterea de a fi, şi că bucuria supremă a sufletului său ar fi să moară împreună cu ea. [...]
– Şi acum?
– Acum nimic, spuse el. Mi-e de-ajuns că ştii.”
10. Pascal Bruckner - Hotii de frumusete - roman supranatural, in care Bruckner dezvaluie fata depravata si obsesiile umane, frumusetea este prezentata ca un privilegiu dar si ca un stigmat al tineretii; vesnica problema a tineretii si frumusetii.... Mi-a placut prin multele semnificatii profunde si merita un loc in postarea de mai jos, ma simt vinovat fata de mine.
11. Jose Saramago - Toate numele - tot ce-am citit de Saramago m-a impresionat. "Toate numele" este o intamplare atemporala, intr-un spatiu aproximativ. NU stiu de ce m-a atras acel personajul sters si plafonat, Jose, poate prin absurditatea dedicatiei sale de a colectiona informatii despre celebritati top 100. Romanul are veleitati transcedentale.
12. Martin Page - M-am hotarat sa devin prost - atrage prin titlu desigur. Tanarul inteligent si confuz isi percepe capacitatea de gandire profunda ca pe un blestem si vrea sa devina "un om simplu si fericit". Incercarile sale sunt amuzante, cartea poate fi considerata si o satira la adresa pretinsilor frivoli "intelectuali".
13. Max Blecher - Vizuina luminata - (vezi "Max Blecher - Inimi cicatrizate) - cartea pastreaza acelasi ton, aceasta insa e construita sub forma unui jurnal de sanatoriu. Cartea se termina brusc, la fel ca si viata lui Blecher. "Bizara aventura de a fi om" iti lasa un gust amar.
14. Michel Tournier - Amantii taciturni - 20 de povesti despre viata in doi, despre conflicte, crize, impacari, drame si frumusetea aventurilor.
15. George Orwell - Ferma animalelor - o binecunoscuta satira politica la adresa regimului comunist dar nu numai din care intelegi ca „Toate animalele sunt egale, numai că unele animale sunt mai egale decât altele”
Toti oamenii politici, din cele mai vechi timpuri, se comporta ca niste animale.
16. Venedikt Erofeev - Moscova-Petuski - un scurt poem mistic, satiric, cu accente kafkiene pe final, prezinta calatoria unui betiv "cu baze metafizice" de la Moscova la Petuski. Acesta povesteste despre si cu Dumnezeu, este ironic in privinta titanilor literaturii ruse Puskin, Turgheniev, Tolstoi; este abordat de ingeri si de tot felul de oameni reali si imaginari.
17. Fratii Presniakov- Ucide arbitrul! - povestea a patru prieteni nebuni care se hotarasc sa omoare arbitrul unui meci in care nationala Rusiei a fost dezavantajata, omor ce pare sa nu se mai realizeze niciodata. Cartea ne arata o Rusia contemporana intr-o atmosfera de thriller, tensiune si meditatii savuroase.
18. Michael Ondaatje - Pacientul englez - m-a cam plictisit cartea asta. Este povestea vietii unor oameni ravasiti de razboi, poveste plina de flashback-uri si actiuni intortocheate, o senzatie de haos persista parca.
19 si 20. Boris Vian - Voi scuipa pe mormintele voastre si Moarte pocitaniilor nu stiu de ce nu le-am plasat in top 30 sau 35, ca in 30 nu mai era loc. Am descoperit un Vian mai terestru, desi "Moarte pocitaniilor" numai roman realist nu poate fi numit. Sunt doua povesti revolta, contondente, scrise parca din amuzament. Usurinta cu care pare ca creeaza Vian textul ii demonstreaza inca odata geniul.
21. Gib Mihaiescu - Zilele si noptile unui student intarziat - studentii anilor '30 erau la fel de chiulangii si preocupati de distractii ca si cei din zilele noastre. E un roman tragi-comic destul de intrigant, poate o povata pentru tineri.
22. Vladimir Sorokin - Inimile celor patru - hard hard hardcore. Sorokin e un dement genial, cu o imagatie pe alocuri bolnavicioasa in aceasta carte. Scena narativa chiar nu mai are vreo importanta; iata un mic fragment mai "light":
"Oamenii au scos din dulap partea superioară a unui trup de bărbat tăiat cu fierăstrăul şi au pus-o pe masă.
...in aceasta nota dezastruoasa, lista se incheie, cel mai probabil.As putea adauga la 23 pe F.M. Dostoievski - Amintiri din casa mortilor, dar nu am terminat-o inca si nu pupa nea Dostoievski o postare doar pentru dumnealui, nu ca n-ar merita, poate anul viitor, cand voi nota sistematic ce citesc, desi pot sa pun pariu, cu mine insumi (ca nu e nimeni prin apropiere), ca voi citi mai putin. Dar sa speram ca nu. Sa fiti cuminti.
17. Fratii Presniakov- Ucide arbitrul! - povestea a patru prieteni nebuni care se hotarasc sa omoare arbitrul unui meci in care nationala Rusiei a fost dezavantajata, omor ce pare sa nu se mai realizeze niciodata. Cartea ne arata o Rusia contemporana intr-o atmosfera de thriller, tensiune si meditatii savuroase.
18. Michael Ondaatje - Pacientul englez - m-a cam plictisit cartea asta. Este povestea vietii unor oameni ravasiti de razboi, poveste plina de flashback-uri si actiuni intortocheate, o senzatie de haos persista parca.
19 si 20. Boris Vian - Voi scuipa pe mormintele voastre si Moarte pocitaniilor nu stiu de ce nu le-am plasat in top 30 sau 35, ca in 30 nu mai era loc. Am descoperit un Vian mai terestru, desi "Moarte pocitaniilor" numai roman realist nu poate fi numit. Sunt doua povesti revolta, contondente, scrise parca din amuzament. Usurinta cu care pare ca creeaza Vian textul ii demonstreaza inca odata geniul.
21. Gib Mihaiescu - Zilele si noptile unui student intarziat - studentii anilor '30 erau la fel de chiulangii si preocupati de distractii ca si cei din zilele noastre. E un roman tragi-comic destul de intrigant, poate o povata pentru tineri.
22. Vladimir Sorokin - Inimile celor patru - hard hard hardcore. Sorokin e un dement genial, cu o imagatie pe alocuri bolnavicioasa in aceasta carte. Scena narativa chiar nu mai are vreo importanta; iata un mic fragment mai "light":
"Oamenii au scos din dulap partea superioară a unui trup de bărbat tăiat cu fierăstrăul şi au pus-o pe masă.
- În baracă era numit Gundos, a început să povestească Ştaube, uitându-se cu atenţie la faţa palidă a cadavrului. Toată viaţa a suferit de o formă complicată de sinuzită. Daţi-mi o daltă şi un ciocan!
Lui Ştaube i s-a întins imediat o daltă îngustă şi un ciocan de lemn. Cu câteva lovituri de ciocan, Ştaube a spart fosele nazale şi sinusurile cadavrului. Din spărturi a început să curgă încet un puroi verzui.
- Stânga şi dreapta! a spus tare Ştaube.
Din stânga s-a apropiat de masă o fată, din dreapta a venit un tânăr. Ei s-au dezbrăcat repede până la piele. Aplecându-se deasupra cadavrului, Ştaube a supt puroiul din fosa nazală stângă. S-a apropiat de fată, şi-a lipit buzele de buzele ei şi-a dat drumul puroiului din gura lui, în gura fetei. Apoi, a supt puroiul din fosa nazală dreaptă a cadavrului şi-a dat drumul puroiului din gura lui, în gura băiatului."
...in aceasta nota dezastruoasa, lista se incheie, cel mai probabil.As putea adauga la 23 pe F.M. Dostoievski - Amintiri din casa mortilor, dar nu am terminat-o inca si nu pupa nea Dostoievski o postare doar pentru dumnealui, nu ca n-ar merita, poate anul viitor, cand voi nota sistematic ce citesc, desi pot sa pun pariu, cu mine insumi (ca nu e nimeni prin apropiere), ca voi citi mai putin. Dar sa speram ca nu. Sa fiti cuminti.
